Vechii egipteni cunosteau salata acum 6000 de ani. Ei ii apreciau calitatile hipnotice si erau convinsi ca mareste virilitatea si potenta barbatilor.
Herodot, parintele istoriei, n-a scapat din vedere sa consemneze calitatile salatei verzi, care era servita la masa regilor persani in secolul 6 i.H.
In secolele 5 si 4 i.H., unii scriitori greci o elogiau in poeziile lor, atat pentru proprietatile narcotice misterioase, cat si pentru cele medicinale.
Galen, renumit medic din Pergam, recomanda consumarea salatei pentru a beneficia de un somn odihnitor si de o minte clara.
Imparatul roman Caesar Augustus, dupa ce s-a insanatosit, urmand o cura de salata, a ramas convins ca numai acest aliment l-a refacut.
Drept recunostinta, Caesar Augustus a ridicat un monument spre lauda proprietatilor salatei. Din pacate, acest monument nu a supravietuit pana in zilele noastre, iar existenta lui ne este cunoscuta doar din scrieri.
Tot la romani, Imparatul Domitian servea salata verde la inceputul dineurilor importante, pentru a-si hipnotiza oaspetii. Era stratagema lui, menita sa-l avantajeze in tratativele cu diplomatii straini sau adversarii politici, care, prin consumarea salatei, cadeau in moleseala.
Frunza de salata combate multe stari anormale
Astazi, proprietatile acestui aliment pe nedrept neglijat au fost studiate in laboraoare si clinici. S-a stabilit cert ca salata verde stimuleaza procesele metabolice si constituie un aliment de improspatare, de revigorare si de curatire a organismului.
Este dovedit efectul ei de stimulent al poftei de mancare si faptul ca ajuta la obtinerea unor valori normale ale indicelui de hemoglobina, datorita continutului in vitamine si saruri minerale. Conform specialistilor, salata combate mai multe stari anormale, printre care si stresul.
Substantele continute de salata stimuleaza si dreneaza ficatul, intensifica tranzitul intestinal, inlatura atonia (lenea) organelor interne, curata vasele de sange si regleaza activitatea glandelor endocrine.
Cum actioneaza sarurile cuprinse in salata
Sarurile de iod continute de salata previn si combat reumatismul, producand si un efect antisclerotic, daca este consumata sistemtic. Alte saruri intervin in desfasurarea normala a proceselor metabolice, iar pe copii ii ajuta in crestere.
Sarurile de magneziu, abundente in frunzele de salata, constituie un stimulent al celulelor, un reechilibrant nervos si un drenor hepatic. Aceste saruri intarzie imbatrinirea si combat cancerul glandei tiroide, cu rol deosebit de important pentru persoanele varstnice.
Sarurile de fosfor din salata au un rol plastic si dinamic. Ele se combina cu vitamina D si mentin la valori normale calciul din organism. De altfel, influenteaza si functionarea normala a sistemului nervos.
Sarurile de zinc, prezente deasemenea in frunzele de salata, au efect benefic in formarea globulelor rosii, asupra glandelor genitale, a hipofizei si a pancreasului.
Un anumit efect asupra virilitatii, dar si al apetitului sexual, atat la barbati, cat si la femei, observat de vechii egipteni, trebuie pus in legatura cu aceste saruri.
Clorofila, prezenta de asemenea din abundenta in frunza de salata, are rol antianemic, iar aminoacizii si mucilagiile aflate in cantitate mare au un rol deosebit de important in normalizarea digestiei si a tranzitului intestinal, fiind un real ajutor contra constipatiei.
Alte efecte
Actiunea sedativa a salatei, cunoscuta de imparatii romani, se manifesta sub forma unui efect anafrodisiac, de sedare sexuala in cazurile de hiperexcitabilitate, datorita substantelor cu functie de hormon feminin (estrogen).
In afara acestui efect, substantele cu rol de hormoni au un rol deosebit de important in mentinerea integritatii pielii si a vindecarii multor afectiuni ale acesteia.
Pentru ca salata sa devina dintr-un simplu aliment un adevarat medicament naturist, specialistii au stabilit anumite norme de folosinta, a carei neglijare poate compromite efectele dorite.
Cum consumam salata, ca sa obtinem efectul scontat
– Cantitatea de salata verde consumata zilnic trebuie sa fie de minimum 150 grame, pe stomacul gol, inainte de fiecare masa.
– Salata trebuie asezonata numai cu ingrediente naturale: ulei de masline presat la rece, otet natural de mere sau suc de lamaie proaspat stors, sare putina. Ideal este sa consumam salata la maximum un sfert de ora de la preparare, pentru ca altfel principiile sale active se deterioreaza.
– Nu trebuie sa se consume in paralel alimente care sa ne impovareze organismul cu toxine, cum ar fi carnea, prajelile, produsele de patiserie ori cu aditivi sintetici. Ele pot fi inlocuite cu orez integral, paste fainoase, fulgi de ovaz, de grau sau de porumb.
Ce e prea mult strica
O alta proprietate a salatei: consumata cate 500 g pe zi, portionate inaintea meselor si dupa desert, duce la scaderea simtitoare a obezitatii. Scaderea in greutate este palpabila, verificata cu cantarul, dupa numai o saptamana de regim.
Exista, totusi, si o contraindicatie: abuzul, ca totdeauna, strica. Toti specialistii au constatat ca depasirea dozelor indicate mai sus sau consumarea indelungata a salatei, fara perioade de pauza (cei putin 2 saptamani la 3 luni de cura) poate provoca ameteli si dureri ale globilor oculari.
In asemenea cazuri, regimul cu salata trebuie interupt si reluat dupa cel putin doua luni.
